Ne alăturăm CAMPANIEI inițiate de AGERPRES #stopdopajului și vom publica materialele care aduc în atenţie pericolul pe care îl prezintă steroizii anabolizanţi pentru sportivi de performanţă şi amatori, amploarea acestui fenomen în România şi măsurile pentru combaterea flagelului.
Iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 104/2008, privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc, aflată în acest moment la Camera Deputaţilor, prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare pentru fabricarea, oferirea, vânzarea, dar şi administrarea acestor substanţe, informează AGERPRES.
„Fabricarea, producerea, experimentarea, prepararea, procesarea, transformarea, oferirea, distribuirea, vânzarea, punerea în vânzare, administrarea, livrarea cu orice titlu, trimiterea ori alte operaţiuni privind circulaţia substanţelor dopante cu grad mare de risc şi a produselor care conţin substanţe dopante cu grad mare de risc, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”, se arată în document.
La acest capitol intră steroizii, principala categorie de substanţe dopante folosită atât de sportivii profesionişti, cât şi de cei amatori, dar şi hormonii de creştere şi substanţele chimice care sporesc producerea naturală de testosteron şi hormoni de creştere.
Conform documentului aflat la Camera Deputaţilor, şi îndemnul la consumul ilicit de substanţe dopante va constitui infracţiune dacă modificarea legislativă va fi aprobată, fiind pedepsit cu închisoare de până la 3 ani. În cazul în care faptele săvârşite duc la moartea victimei, pedepsele pot ajunge până la 7 ani de închisoare.
Modificările Legii 104 au fost propuse de către Agenţia Naţională Anti-Doping în urma consumului înregistrat, mai ales în sălile de culturism şi fitness. În momentul de faţă, traficul de substanţe dopante de mare risc este considerat contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 25.000 de lei.
„Noi vrem să treacă sub incidenţa penală. Suntem una dintre puţinele ţări care nu am incriminat această zonă. De asemenea, prin modificarea legislativă noi cerem ca toţi instructorii din sălile de forţă să fie pregătiţi din punct de vedere antidoping şi să le povestească oamenilor. Atenţie, a nu se confunda aceste substanţe cu proteinele care se comercializează şi sunt permise. Dar pe site-uri se vând steroizi şi hormoni de creştere fără niciun fel de problemă, pentru că dacă îi prinzi, dar este foarte greu să îi prinzi, plătesc o amendă de 25.000 de lei şi la revedere, merg mai departe. Poţi să îl prinzi pe un om de 10 ori cu steroizi şi nu ai ce să îi faci mai mult decât să îi confişti marfa şi sa îi dai amendă. Motivul pentru care noi vrem să facem această modificare este următorul, dacă noi, cei care ne ocupăm de metodele interzise în România, avem informaţii despre o persoană care încalcă reglementările antidoping şi care utilizează metode interzise şi administrează sportivilor, pentru care statul român cheltuie bani publici, şi astfel riscăm să pierdem medalii, nu îl putem depista fără ajutorul poliţiei. Dar acum nu răspunde nimeni şi sunt cazuri în care se poate ajunge la deces. O să cerem Ministerului Sănătăţii să solicite medicilor legişti să fie mai atenţi şi să ne informeze când găsesc substanţe cu grad mare de risc în cazul deceselor”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele ANAD, Cristian Balaj.
La nivel European, doar România şi Bulgaria au rămas în urmă în ceea ce priveşte absenţa incriminării substanţelor dopante cu grad mare de risc, mai spune Balaj: „În momentul de faţă dintre ţările Uniunii Europene, doar în Bulgaria şi România sunt contravenţii traficul de hormon de creştere şi steroizi, pentru celelalte ţări sunt considerate infracţiuni. Şi vorbim aici de traficul de steroizi, hormoni de creştere şi uneori stimulente. Şi dacă sunt considerate contravenţii nu se pot asculta telefoane, nu se pot face intervenţii, nu se poate face mandat de percheziţie, absolut nimic”.
În România există aproximativ 800 de săli de forţă, care au un certificat antidoping din partea ANAD, în sensul că o persoană angajată a firmei respective a participat la un curs de instruire al Agenţiei Naţionale Anti-Doping.
Pentru o sală de fitness, primul pas este să desemneze o persoană care să participe la un curs de instruire pe care Agenţia Naţională Anti-Doping îl organizează.
Sursa AGERPRES
[themeum_column col=”1/2″][themeum_category category=”volei” layout=”latest” title=”” maxpost=”4″][/themeum_column][themeum_column col=”1/2″][themeum_category category=”handbal” layout=”latest” title=”” maxpost=”4″][/themeum_column]